Către Barbados, insula fără ape curgătoare: Vestea cea mare

Era în octombrie 1999 când am primit vestea cea mare: urma să mă deplasez cu familia, pentru 10 zile în Barbados, ca să participăm la un program de activități cu toți nominalizații la premiile Cable & Wireless Childnet Awards 2000. Eram primul lor nominalizat din Europa Centrală și de Est. Nominalizarea însemna că toți participanții vor primi un premiu, dar care din ele se va afla pe durata ceremoniei, anunțată undeva pe la jumătatea programului, în aprilie 2000.

Mă înscrisesem la concurs chiar în timpul Conferinței iEARN din San Juan, Puerto Rico. Trecuse timpul și până în octombrie aproape că uitasem de această înscriere. Să fiu cinstit nu mă așteptam la un premiu. Criteriile erau dure, iar membrii juriului premiau ideile deosebite, originale ale unui proiect Web școlar cu participare internațională. Gurile rele spuneau că premiile acordate aveau câteodată și ceva încărcătură politică. Eu nu am sesizat acest lucru. În Barbados am întâlnit membrii juriului și pot să spun că ei nu ar fi făcut așa ceva.

Se întâmplase ca serviciul de poștă electronică să nu funcționeze o săptămână și deci vestea a ajuns la mine mai târziu. În felul acesta am avut la dispoziție doar trei zile ca să confirm participarea. Câte emoții cu email-ul de confirmare, câte întrebări suplimentare pentru organizatori, dată fiind țara din care soseam: viză pentru Londra și Barbados, costuri ridicate pentru taxele de viză, invitații oficiale ca dovezi la Ambasada Marii Britanii etc. Se întâmplase ca programul anunțat să se deruleze în vacanța mea de primăvară, deci din punctul de vedere al absenței de la școală lucrurile au fost mai simple pentru mine.

Trebuie să recunosc că nu știam prea multe despre statul Barbados. M-am documentat și m-am familiarizat repede cu istoria si geografia acestuia, o monarhie parlamentară, unul din cele 53 de state membre ale Commonwealth-ului. Șeful  statului este Regina Elisabeta II. În Barbados clima este tropicală, cu un anotimp ploios din mai până în octombrie. Aici nu există ape curgatoare datorită rocilor calcaroase ce formează insula.

Nominalizații la premiile Cable & Wireless Childnet Awards 2000 și familiile noastre înainte de festivitatea de premiere, aprilie 2000

Nominalizații la premiile Cable & Wireless Childnet Awards 2000 și familiile noastre înainte de festivitatea de premiere, aprilie 2000

Organizatorii ne-au trimis detalii precise despre program și așadar am început pregătirile de plecare. În primul rând m-am familiarizat cu terminologia din program. Acesta cuprindea 10 zile cu detalii pe ore pentru fiecare activitate. Urma să zburăm prin Londra și am întrebat dacă am putea petrece două zile în capitala Marii Britanii înainte de îmbarcarea spre Bridgetown, capitala statului Barbados.

Organizatorii au fost amabili și ne-au rezervat un hotel unde ne-au achitat cazarea și masa. Aveam să revăd hotelul anul acesta, în 2013. De la București spre Londra ne-au rezervat bilete cu British Airways, dar am insistat să zburăm cu Tarom, care avea o cursă mai pe la prânz, și deci puteam ajunge cu bine din Focșani cu un tren de dimineață. Zborul cu British Airways era pe la orele 7 dimineața. Aveam să regret amarnic decizia mea de a fi patriot și de a zbura cu Tarom. Voi reveni cu detalii despre ceea ce s-a întâmplat în viitorul articol.

Am mers la Ambasada Marii Britanii pentru vize și nu a fost deloc ușor, cum în perioada aceea ambasadele erau asaltate de solicitanții de vize din Romania. Eram înarmat cu toată corespondența email listată precum și cu invitația oficială pentru program. După acordarea vizei ni s-a comunicat că romanii trebuie să aibă o viză pentru Barbados și aceasta se oferă ușor, contra cost, direct pe aeroportul din Bridgetown deținătorilor unei vize pentru Marea Britanie.

Mi-am pregătit apoi toate materialele necesare participării în program. Aveam 2 workshop-uri și diferite intervenții în altele. Eram 10 nominalizați, iar cu familiile noastre se făcea un total de aproape 30 de participanți. Eram 3 din Europa – Irlanda, Marea Britanie și România – 2 din Australia, 1 din Asia, 1 Canada, 1 America Centrală și 2 din Statele Unite. Erau prezenți de asemenea 10 organizatori și 5 membrii ai juriului.

Zburam din București la Heathrow, Londra, unde făceam un popas de două zile. Biletele spre Barbados cu toate anexele pentru masa, cazare etc. trebuiau recuperate de la un ghișeu central British Airways din Heathrow. După două zile trebuia să ne îndreptăm spre Aeroportul Gatwick, de unde urma să ne imbarcăm pentru Bridgetown, capitala statului Barbados.

Eram bine pregătiti să facem față celei mai importante călătorii de familie din viața noastră de până atunci. Era o călătorie lungă, în Barbados, cu un popas de două zile la Londra. Urma să descoperim multe lucruri la care nici nu visasem, să întâlnim oameni de pe patru continente și să ne bucuram de un program bogat din care urma să invățăm foarte multe.

Încă mai țin legatura și azi cu câtiva dintre participanți. Excursia în Barbados a fost o experiență de neuitat, despre care am să scriu în românește în următoarele articole.

Advertisements
This entry was posted in Culture and tagged , , , , , , , . Bookmark the permalink.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s