Orașul Grasse este considerat capitala mondială a parfumului, deoarece păstrează o tradiție veche încă din secolul al XVII-lea. La Grasse se poate ajunge ușor cu trenul, fie de la Cannes sau din alte puncte ale Franței.
Potrivit statisticilor locale, în fiecare an aproximativ două milioane de turiști din întreaga lume vizitează Fabrica de parfum, Muzeul parfumului și magazinele de specialitate aparținând Casei Fragonard.
Ne-am dus la Grasse cu gândul de a vizita fabrica Fragonard. Văzusem în Éze doar o secție. Éze este un sat medieval situat pe Coasta de Azur, între Nisa și Monaco.
Orașul Grasse are o particularitate: se întinde pe o suprafață mare și pe orizontală și pe verticală, de la 100 m până la peste 1000 de metri altitudine. În ciuda amestecului de stiluri arhitecturale, orașul în ansamblu nu deranjează ochiul. Dimpotrivă, clădiri noi și vechi se armonizează cu vilele moderne sau cele din secolul al XIX-lea. Străzile medievale înguste coexistă cu străzile largi, moderne. Cum orașul se întinde și pe verticală, în Grasse există multe scări, care sunt de fapt scurtături între străzile orizontale ale orașului.
Rețeaua de străzi împreună cu rețeaua de scări totalizează aproape 200 km în Grasse.
Orașul este înconjurat de culturi seculare de măslini și câmpuri cu flori pe care localnicii le utilizează la fabricarea parfumurilor. Orașul are de asemenea o importantă zonă împădurită și aproape un sfert din teritoriul său este clasificat drept rezervație naturală.
Bicicleta este un mijloc de transport răspândit în sudul Franței. În Grasse, datorită configurației reliefului, nu există o rețea de piste amenajate pentru bicicliști.
Noi am încercat scurtătura de la Gară către Fabrica Fragonard și am urcat aproape 300 de scări.
Orașul vechi este fermecător. Vremea era caldă, și în plus bătea un vânt fierbinte. Grasse are un climat mediteranean, cu temperaturi blânde, dar vântul acela tăios, fierbinte ne-a dus cu gândul la coșmarul lui Van Gogh pe când trăia în Provence.
Venind dintr-o țară în care vântul rece și umed este parte a rutinei zilnice, senzația de un vânt fierbinte din jurul nostru era ceva neobișnuit.
Notorietatea orașului se datorează și romanului „Parfumul” al lui Patrick Süskind. Am citit traducerea româneasca a romanului, într-o versiune de excepție a Gretei Tartler.
Romanul este construit pe relația dintre simțul mirosului și emoția provocată de parfumuri. Romanul explorează o identitate aparte prin contrast cu moralitatea personajului principal.
Un ucenic francez, Jean-Baptiste Grenouille, este înzestrat cu darul de a simți și diferenția mirosurile cele mai fine. Romanul dezvăluie în ce condiții arta este subjugată de dorința de a crea parfumul absolut, perfect.
Nu am citit originalul, dar aș spune că traducerea românească este foarte „olfactivă”, poate și datorită artei poetice a traducătoarei.
Jean-Baptiste este un caracter puternic care își dorește să creeze parfumul perfect cu orice preț, chiar ajungând la crimă.
Revenind la vizita în Grasse, am văzut fabrica de parfumuri Fragonard și am fost impresionați de modul în care tehnologia tradițională se îmbină cu tehnologia modernă. În timpul vizitei, un ghid ne-a prezentat evoluția tehnologiilor de fabricare a parfumului.
În timpul vizitei am mai aflat multe din secretele parfumurilor, de la stadiul de materii prime până la momentul când ajung în magazin. Am înțeles procesele de distilare și extracție. Extracția, în industria parfumului, este metoda de a extrage componentele parfumate ale plantei cu ajutorul grăsimilor inodore.
Ne-am bucurat, de asemenea, de o scurtă plimbare pe străzile medievale, înguste si fermecătoare ale orașului Grasse. Fascinant!
Lumina zilei strălucitoare, formele, culorile și parfumurile Sudului Franței sunt peste tot în Grasse.